Alcoolul!!!


Alcoolul!!!


Alcoolul:

Cel mai bine „merge” alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 în Germania şi are o istorie multimilenară. Denumirea de „alcool” provine din limba arabă şi înseamnă „cel mai nobil”. Efectele sale nu sunt însă tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenţi în Republica Federală Germania, 40.000 de morţi anual, din care aproape 1.500 decedaţi în traficul rutier. Băuturile alcoolice sunt considerate „mijloace ce oferă plăcere” (germ. Genussmittel): Fiecare cetăţean german bea anual cel puţin 13 litri de alcool pur. Fiecare! Pentru că statistica include şi copiii şi persoanele adulte care nu consumă alcool.

Reprezentanţi din clasa alcoolilor:

Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul de etil. Toate aceste substanţe sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea chimică pentru alcool (corect: Etanolul, sau alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli). Äthanol ist die chemische Bezeichnung für Alkohol.
Berea are un conţinut alcoolic de două până la patru procente. Vinul conţine de regulă opt până la zece, vinurile roşii „grele” (de ex. soiul Burgunder) douăsprezece până la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adaugă alcool, astfel încât ajung la un conţinut de 18 – 20%. Whisky-ul, romul, ginul şi coniacul au, de regulă, un conţinut de etanol (alcool etilic) de 35 – 45 procente.

Acţiune:

Alcoolul acţionează predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi conştienţa şi emoţiile, şi mai puţin pe funcţiile inferioare, vegetative. Cât de tare este şi cât de mult ţine acest efect, depinde de concentraţia de alcool din organism, ce se determină din sânge (alcoolemia) şi se măsoară în grame de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în urma unei intoxicaţii etanolice au evidenţiat o alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă aceste valori decedează.

Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee. Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihilează efectele morfinei şi heroinei, poate fi eficientă şi în cazul intoxicaţiei cu alcool. De regulă, nu este însă necesar tratamentul medicamentos; de cele mai multe ori fiind suficientă spălătura gastrică urmată de perfuzii. Organismul metabolizează în fiecare oră o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca şi la metabolizarea altor alimente, se eliberează o anumită cantitate de energie. Un pahar de ţuică are valoarea nutritivă a unui ou. Astfel, la consumatorul (potatorul) cronic apare, mai devreme sau mai târziu, o stare de avitaminoză, deoarece alcoolicii îşi asigură mare parte din aportul nutritiv sub formă de alcool, care nu conţine vitamine, dar pentru a cărui metabolizare sunt necesare respectivele vitamine.

Mahmureala

Consecinţele unei nopţi lungi de petrecere sunt cu siguranţă cunoscute de toată lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se caracterizează prin senzaţia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensă, nervozitate şi iritabilitate crescută, sensibilitate la stimuli externi, oboseală precoce în cazul efortului fizic, precum şi transpiraţia profuză şi o stare generală de epuizare, ca după o răceală zdravănă.

Efecte:

Alcoolul are un efect narcotic care se instalează – ca în cazul altor substanţe narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid de azot, N2O – n. tr.) – după un stadiu iniţial de iritaţie/excitaţie. Această stare de excitaţie se defineşte însă mai degrabă negativ – prin dispariţia inhibiţiilor – decât pozitiv. Forţa musculară grosieră creşte după ingestia de alcool în cantităţi mici, fiind redusă senzaţia de oboseală în timpul stării de excitaţie. În acelaşi timp, performanţa în ceea ce priveşte rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi conducerea unui autovehicol, este vizibil afectată, chiar la ingestia de cantităţi reduse.
Se reduce nu doar performanţa generală, ci şi capacitatea de a aprecia propria performanţă.
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecinţele tipice ale consumului de alcool. Cantităţi mici pot deja slăbi controlul, scad inhibiţia, iar „supra-eul”, aşa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ şi le însuşeşte în cursul vieţii, pierde din semnificaţia sa. Dezinhibarea însă este rareori completă. Din fericire, concentraţiile de alcool care produc dezinhibarea totală şi care ar permite trăirea necontrolată a unor impulsuri agresive, produc un efect narcotic atât de puternic, încât persoana în cauză nu mai este în stare să comită gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De asemenea, se spune că efectul stimulator al alcoolului asupra stării de spirit şi a emoţiilor se explică prin aceeaşi dezinhibare, asociată cu sugestia socială. Ca multe alte droguri, alcoolul creşte şi el sugestibilitatea individului. Pentru că reduce autocritica, consumatorul se vede satisfăcut în aşteptările sale: dacă doreşte să se înveselească, se va înveseli, dacă aşteaptă ca alcoolul să-l liniştească, el se va calma. La persoana aflată în stare de ebrietate, se evidenţiază mai ales labilitatea dispoziţiei şi sugestibilitatea crescută: poate face gălăgie veselă într-un moment, iar apoi să izbucnească în lacrimi şi să-şi plângă viaţa nereuşită. În acest sens, alcoolul nu-l înveseleşte şi nici nu-l întristează, ci doar înlătură mecanismele reglatoare care în mod normal echilibrează oscilaţiile vieţii psihice. Întâi dispar inhibiţiile; apoi lipseşte capacitatea de a efectua muncă de precizie, intelectuală sau fizică; în final, este influenţată şi activitatea musculară grosieră, şi conştienţa individului este tot mai tulburată. În doze foarte mari, alcoolul determină o stare de narcoză – ce se deosebeşte clar de somnul normal – din care cel ebriat abia poate fi trezit. În doze şi mai mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal. Decesul intervine prin tulburări ale sistemului nervos central: Centrul respirator al creierului este paralizat, inima şi circulaţia sanguină se prăbuşesc. Un efect evident al alcoolului se observă la nivelul vaselor sanguine care se dilată. Concomitent, se produce o contracţie a vaselor din interiorul organismului, pentru a păstra constantă tensiunea arterială. Pentru că sângele se răceşte mai repede la suprafaţa corpului, alcoolul accelerează pierderea de căldură. În acelaşi timp, el paralizează centrul termogenezei în creier care reglează temperatura corpului. Mulţi alcoolici au îngheţat în aer liber, devenind victime ale acestui mecanism complex.

Alcoolismul:

Fazele alcoolismului, după Jellinek:

  1. Faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu băutura, cu tendinţa de a creşte cantitatea ingerată;
  2. Faza prodromală: consumul, în secret, de alcool, gândire orientetată mereu spre consum, apariţia sentimentelor de vinovăţie, „rupturi ale filmului”;
  3. Consumul prin constrângere: pierderea controlului! Deraierea totală în relaţiile sociale, accese de furie, gelozie, milă faţă de propria persoană, preocupare pentru asigurarea unor cantităţi suficiente, băutul de dimineaţă;
  4. Faza cronică: decăderea personalităţii, tulburări cognitive. Individul bea împreună cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea toleranţei la alcool, tremurături, stări de anxietate, stări de colaps.

Consecinţe fizice/biologice:

  • gastrită, ulcer gastric, tulburări de absorbţie a vitaminei B12
  • ficat de stază (ficat gras), ciroză hepatică cu varice esofagiene
  • impotenţă, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)
  • leziuni cerebrale toxice (modificări de caracter, scăderea performanţelor intelectuale)

Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Beţia patologică

Este o stare de excitaţie, respectiv sedare declanşată prin consumul de alcool, cu reunoaşterea defectuoasă a realităţii, iluzii şi halucinaţii. Frica excesivă sau furia, agresivitatea puternică, starea de afect şi atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantităţi minime de alcool (probabil în urma unei predispoziţii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-15 min.). Urmează somnul terminal şi amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat în expertizele medico-legale.

2. Delirium tremens
Reprezintă o stare gravă în care apar halucinaţii vizuale majore, aprecierea greşită a realităţii, agitaţie psihomotorie severă, transpiraţii profuze, tremurături, dereglări periculoase ale frecvenţei cardiace şi tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letală, mortalitatea a scăzut semnificativ în ultimii ani mulţumită unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolică
Se aud voci vorbind între ele, precum şi voci comentatoare care judecă persoana consumatorului. Halucinaţiile complexe de situaţii includ scene de urmărire şi asediu şi se asociază cu anxietate maximă!

4. Gelozia obsesivă a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibilă, că partenera „merge” cu altul. Se manifestă de regulă zgomotos şi cu un vocabular ordinar. Originea se găseşte în relaţia tensionată a cuplului, datorată tocmai consumului de alcool, precum şi în atitudinea evidentă de refuz din partea partenerei. Se adaugă problema impotenţei, sentimentele de vinovăţie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire şi, nu în ultimul rând, frica de a-şi pierde partenerul de viaţă.

5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamaţie acută a creierului ce poate pune viaţa în pericol (include somnolenţa, paralizia globilor oculari şi ataxia=tulburarea coordonării mişcărilor).

6. Sindromul Korsakov
Tulbuări grave ale memoriei, pacientul confabulează mult.

Fenomene de sevraj:

Hipertensiunea arterială, transpiraţia profuză, tremurături, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburări de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeuana o indicaţie pentru internarea în spital. Aici, se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare şi perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: