Postat de: nudroguri | Aprilie 17, 2010

Proiectul european pentru anchetele în şcoli privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD) România 2007!


Proiectul european pentru anchetele în şcoli privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD)

România 2007!

Instituţiile implicate

Instituţii implementatoare ale studiului în ESPAD România 2007:
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar SNSPMS
Agenţia Naţională Antidrog ANA
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului MECT
Institutul Naţional de Statistică INS

Studiul naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri – România 2007 face parte din Proiectul european pentru anchetele în şcoli privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD) „The European School Survey Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD)” care se desfăşoară la intervale de 4 ani în peste 30 ţări europene şi se referă la adolescenţii de 16 ani care frecventează cursuri de zi în instituţii de învăţământ postgimnazial, fiind excluse: şcolile speciale, liceele teologice şi militare, liceele care nu au ca limbă de predare limba română.

În anul 2007 a fost implementată pentru a treia oară la nivel naţional componenta pentru România a studiului European ESPAD (derulat la nivel internaţional în 1995, 1999, 2003, 2007). Instituţiile implicate în derularea studiului 2007 au fost: Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Institutul Naţional de Statistică.

Metodologie

În perioada mai-iunie 2007 s-a realizat colectarea datelor la nivel naţional în cadrul Proiectului european pentru anchetele în şcoli privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD) România 2007, studiu realizat în rândul elevilor de 16 ani. Parteneriatul de colaborare dintre Agenţia Naţională Antidrog şi coordonatorul naţional reprezentat de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (S.N.S.P.M.S) a beneficiat de sprijin din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (M.E.C.T.) şi Institutului Naţional de Statistică, desfăşurându-se sub coordonarea metodologică a C.A.N. (Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/Suedia).

Studiul este reprezentativ la nivel naţional şi regional pentru elevii născuţi în anul 1991 (grupul ţintă).

Cercetarea s-a făcut pe baza unui chestionar internaţional, tradus şi adaptat. În acest studiu au fost incluse 116 şcoli la nivel naţional, iar din fiecare şcoală 2 clase (o clasă a IX-a din care au fost invitaţi să participe la completarea chestionarului toţi elevii prezenţi, indiferent de anul naşterii şi o clasă a X-a din care au fost invitaţi să participe doar elevii născuţi în anul 1991). În cadrul acestei cercetări au fost aplicate efectiv un număr de 2719 chestionare (administrarea în teren a chestionarelor a fost realizată integral de A.N.A. prin Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog) dintre care 2307 elevilor născuţi în 1991, diferenţa fiind reprezentată de elevii născuţi în alţi ani.

Anterior administrării în teren, chestionarul a fost pre-testat, în această etapă aplicându-se un număr de 215 chestionare dintre care 178 elevilor născuţi în 1991. Pretestarea a permis ajustarea chestionarului – adaptări de ordin cultural.

Rezultate

În materialul de faţă se vor prezenta rezultatele din anul 2007, în comparaţie cu cele din 2003 şi 1999.

Consumul de alcool, tutun şi droguri pe parcursul vieţii

Tabel 1. Consumul pe parcursul vieţii de alcool, tutun şi droguri în 1999, 2003 şi 2007

Procente 1999 Procente 2003 Procente 2007
a Ţigări 57,3 63,6 54
b Vreo băutură alcoolică 85,5 88,0 80
c Starea de ebrietate 43,2 51,8 35
d Tranchilizante sau sedative cu prescripţie medicală 9,8 11,3 5
e Tranchilizante sau sedative fără prescripţie medicală 5,3 5,5 4
f Alcool asociat cu pastile 3,8 3,2 4
g Marijuana/ haşiş 1,3 2,6 3
h Inhalante 1,3 1,7 4
i Ecstasy 0,2 0,6

1

j Cocaină 0,8 0,7 2
k Steroizi anabolici 0,4 0,6 1
l Amfetamine 0,2 0,4

1

m Vreun drog injectabil 0,2 0,3 1
n LSD /alte halucinogene 0,2 0,3 1

În anul 2007, prevalenţa consumului de tutun în România este de 54%, înregistrându-se o scădere faţă de 63,6% cât a fost în anul 2003 şi 57,3% in anul 1999. Media Europeană se situează la 60% egal pentru fete şi băieţi.

În România băieţii fumează mai mult decât fetele, respectiv 58% versus 50%. Dacă în 1999 diferenţa dintre cele două sexe era de 16 puncte procentuale, s-a redus la 11% în anul 2003, ajungând la 8% în anul 2007.

Tabel 1.a Consum de ţigări pe parcursul vieţii în funcţie de sex 1999–2007. Procente.

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 57 64 54 Total 69 67 60
Băieţi 67 70 58 Băieţi 71 67 60
Fete 51 59 50 Fete 67 67 60

În anul 2007, procentul adolescenţilor de 16 ani care au consumat pe parcursul vieţii vreo băutură alcoolică este de 81%, faţă de 88,0% în anul 2003 şi 85,5% în anul 1999. Valoarea din România se situează sub media europeană, care este de 89%, sensibil egală la băieţi şi fete (90% versus 89%). În România băieţii au consumat vreo/orice băutură alcoolică în mai mare măsură decât fetele (89% versus 74%). Diferenţa dintre cele două sexe este în anul 2007 de 15 puncte procentuale, mult mai pronunţată decât în 2003 şi 1999 când a fost de 8% şi respectiv 7%.

Tabel 1 b Consumul vreunei/oricărei băuturi alcoolice pe parcursul vieţii în România şi Europa, în 1999, 2003, 2007

România

1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 85 88 81 Total 90 91 89
Băieţi 89 93 89 Băieţi 90 91 90
Fete 82 85 74 Fete 89 90 89

În anul 2007, starea de ebrietate a fost experimentată de 35% dintre elevii de 16 ani, faţă de 51,8% în 2003 şi 43,2% în 1999.

Consumul pe parcursul vieţii de tranchilizante sau sedative la recomandarea medicului a fost de 5% în 2007, faţă de 11,3% în 2003 şi 9,8% în 1999. În România, în anul 2007, au consumat tranchilizante sau sedative fără prescripţie medicală 4% dintre elevi, faţă de 6% în 2003 şi 5% în 1999. Valoarea se situează sub media europeană care este de 7%, cu predominanţa fetelor asupra băieţilor (8% la fete versus 5% la băieţi). Raportul este mai pronunţat în România unde valoarea pentru băieţi este 2% în timp ce aceea pentru fete este de 6%. Diferenţa dintre sexe este în 2007 de 4 puncte procentuale, identică cu cea din 2003 şi apropiată de cea din 1999 de 3 %.

Tabel 1c Consumul pe parcursul vieţii de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicală în România şi Europa (1999, 2003, 2007)

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 5 6 4 Total 7 6 7
Băieţi 4 3 2 Băieţi 6 5 5
Fete 7 7 6 Fete 8 7 8

Consumul pe parcursul vieţii de alcool asociat cu pastile se întâlneşte la 4% faţă de 3,2% în 2003 şi 3,8% în 1999; diferenţa între sexe este de doar un 1% în favoarea băieţilor. Valoarea din România se situează sub media europeană care este 7%. La nivel european, consumul de alcool asociat cu pastile este mai frecvent la fete.

Tabel 1d Consumul pe parcursul vieţii de alcool asociat cu pastile în România şi Europa, în anul 1999, 2003, 2007

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 4 3 4 Total 8 7 7
Băieţi 4 2 5 Băieţi 6 5 5
Fete 4 4 4 Fete 10 9 8

Consumul de marihuana/haşiş pe parcursul vieţii în 2007 este de 4%, faţă de 3% în 2003 şi 1% în 1999. Valoarea din România este foarte scăzută comparativ cu media europeană de 17%. În România nivelul de consum este mai ridicat la băieţi (5% versus 2% la fete); diferenţa de 3 % observată în anul 2007 este mai mare decât în cea din 2003 şi 1999 (de 2%, respectiv 1%). La nivel european consumul de marijuana sau haşiş este mai mare la băieţi.

Tabel 1e Consumul pe parcursul vieţii de marijuana sau haşiş în România şi Europa, în 1999, 2003, 2007

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 1 3 4 Total 17 22 19
Băieţi 2 4 5 Băieţi 20 25 22
Fete 1 2 2 Fete 14 19 16

Consumul de inhalante pe parcursul vieţii în anul 2007 este de 4%, faţă de 1,7% în 2003 şi 1,3% în 1999. În România valoarea consumului se situează sub valoarea europeană de 9%, cu o uşoară predominanţă a băieţilor (10% versus 8% la fete). În România nu există diferenţă între sexe.

Tabel 1f Consumul pe parcursul vieţii de inhalante în România şi Europa, în 1999, 2003, 2007

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 1 2 4 Total 9 10 9
Băieţi 2 2 4 Băieţi 10 11 10
Fete 1 1 4 Fete 8 9 8

Consumul pe parcursul vieţii de Ecstasy este de 1%, valoare identică cu cea din 2003, în creştere faţă de 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Valoarea din România este mult scăzută comparativ cu cea europeană care este de 4%, cu diferenţă mică între sexe, în favoarea băieţilor (4% versus 3%).

Tabel 1g Consumul pe parcursul vieţii de ecstasy în România şi Europa, în anul 1999, 2003, 2007

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 0 1 1 Total 2 3 4
Băieţi 0 1 2 Băieţi 3 3 4
Fete 0 0 1 Fete 2 3 3

Consumul de cocaină se întâlneşte la 2% în 2007 faţă de 0,7% în 2003 şi 0,8% în 1999.

Consumul de alcool şi droguri în ultimele 12 luni

75% dintre elevi au declarat că au consumat recent (în ultimele 12 luni) băuturi alcoolice, mai puţini faţă de 79,5% în 2003 şi faţă de 79,9% în 1999.

În ultimele 12 luni, au experimentat starea de ebrietate 26% dintre elevci, mai puţini faţă de 35,7% în 2003 şi 29,7% în 1999. În ultimul an au consumat marijuana/haşiş 2% dintre elevi, în uşoară creştere faţă de 1,7% în 2003 şi 0,9% în 1999.

În ultimele 12 luni consumul de inhalante a fost de 1%, în creştere faţă de 0,8% în 2003 şi 0,5% în 1999.

Tabel 2. Consumul în ultimele 12 luni de alcool, marijuana şi inhalante

Procente 1999 Procente

2003

Procente

2007

Orice băutură alcoolică 79,9 79,5 75
Stare de ebrietate 29,7 35,7 26
Marijuana/haşiş 0,9 1,7 2
Inhalante 0,5 0,8 1

Consumul de alcool, tutun şi droguri în ultimele 30 zile

Tabel 3. Consumul de alcool, tutun şi droguri în ultimele 30 de zile

Procente 1999 Procente 2003 Procente

2007

a Vreo băutură alcoolică 55,7 53,7 52
b Bere 55 67,3 61
c Vin 46,4 42,5 47
d Băuturi spirtoase 20,4 23,5 24
e 5 sau mai multe pahare consecutiv la o ocazie 26,9 23,2 32
f Stare de ebrietate 10,5 15,5 10
g Ţigări 24,4 28,4 26
h Marijuana/haşiş 0,4 0,6 0,7
i Inhalante 0,2 0,4 1

În anul 2007, în ultimele 30 de zile au consumat vreo/orice băutură alcoolică 52% dintre elevi, în uşoară scădere faţă de 55% în 2003 şi 1999. Consumul oricărei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile se situează sub media europeană care este de 62%, cu diferenţă mică între cele 2 sexe (64% la băieţi şi 61% la fete).

În România diferenţa dintre băieţi şi fete este pronunţată, valorile pentru băieţi fiind 66% versus 40% la fete. Diferenţa de 26 de puncte procentuale observată în 2007 este mai mare decât cea din 2003 şi 1999 (de 16 respectiv 18 %).

Tabel 3a Consumul oricărei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile în România şi Europa, în 1999, 2003, 2007 – procente

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 55 55 52 Total 61 65 62
Băieţi 66 64 66 Băieţi 64 67 64
Fete 48 48 40 Fete 59 63 61

Consumul de alcool în funcţie de tipul de băutură:

În România elevii au consumat în ultimele 30 de zile mai ales bere (61%), apoi vin (47%) şi mai puţin băuturi spirtoase (24%). Valoare de 61% la consumul de bere în ultimele 30 de zile este în scădere faţă de 69% in 2003, dar în creştere faţă de 55% în 1999. Diferenţa dintre cele 2 sexe pentru consumul de bere este pronunţată, observându-se valori de 74% la băieţi şi de 50% la fete. Decalajul de 24 puncte procentuale din 2007 este mai mare decât cel din 2003 şi 1999 când a fost de 15 respectiv 18%.

În ceea ce priveşte consumul de bere, România se situează peste media europeană care este de 49% în 2007, cu decalaj între băieţi şi fete (58% versus 41%).

47% dintre elevi au consumat vin în 2007, în creştere faţă de 42,5% în 2003 şi 46,4% în 1999. Consumul de vin din ultimele 30 de zile se situează peste media europeană care este 35%, cu diferenţe insesizabile între cele 2 sexe. În România la consumul recent de vin, diferenţa dintre sexe este mare, respectiv 23%.

În România, în 2007, 24% dintre elevi au consumat băuturi spirtoase în ultimele 30 de zile, valoare în creştere uşoară faţă de 23,5% în 2003 şi mai pronunţată faţă de 20,4% în 1999. Consumul de băuturi spirtoase în România se situează mult sub valoarea europeană care este de 41%, cu diferenţe minore între sexe. În România diferenţa dintre sexe este pronunţată, respeciv 12 %, fiind mai mare decât în 2003 şi 1999 când a fost de 8 respectiv 6%.

Tabel 3b,c,d Consumul de bere, vin, băuturi spirtoase în ultimele 30 de zile în România şi Europa, în 1999, 2003, 2007

România Bere Vin Băuturi spirtoase
1999 2003 2007 1999 2003 2007 1999 2003 2007
Total 55 69 61 46 43 47 20 24 24
Băieţi 66 78 74 54 50 59 24 29 30
Fete 48 63 50 40 38 36 18 21 18
Europa Bere Vin Băuturi spirtoase
1999 2003 2007 1999 2003 2007 1999 2003 2007
Total 53 52 49 39 38 35 44 49 41
Băieţi 62 62 58 38 37 34 47 49 42
Fete 44 43 41 39 39 35 44 48 40

În ceea ce priveşte consumul a cinci sau mai multe băuturi la o singură ocazie în ultimele 30 de zile, în România se observă o creştere pronunţată, valoarea fiind de 32% în 2007, cu mult mai mulţi faţă de 23,2% în 2003 şi 26,9% în 1999. Valoarea de 32% se situează totuşi mult sub media europeană, care este de 43% cu o uşoară diferenţă între băieţi şi fete (47% la băieţi versus 39% la fete). În România, decalajul dintre sexe este foarte pronunţat în 2007, de 23 de puncte procentuale faţă de 19 în 2003 şi 1999.

În ultimele 30 zile în 2007 consumul de ţigări la elevi este de 25%, în scădere faţă de 28,4% în 2003, dar în uşoară creştere faţă de 24,4% în 1999.

Consumul de ţigări în ultimele zile în România se situează sub media europeană în 2007 aceasta fiind de 29%.

Consum de ţigări în ultimele 30 de zile în funcţie de sex. 1999–2007. Procente. în România şi Europa ( 1999, 2003, 2007)

România 1999 2003 2007 Europa 1999 2003 2007
Total 24 28 25 Total 38 35 29
Băieti 31 32 26 Băieţi 39 35 29
Fete 20 26 23 Fete 37 36 30

La modul general, România este o ţară cu prevalenţă scăzută în ceea ce priveşte consumul de alcool, tutun, droguri.

Comparativ cu toate celelalte 34 de ţări care au participat la studiu, în România s-a înregistrat o prevalenţă scăzută pentru următoarele variabile:

  1. consumul de alcool în ultimele 12 luni,
  2. starea de ebrietate în ultimele 12 luni,
  3. consumul de ţigări în ultimele 30 de zile,
  4. consumul de canabis,
  5. consumul oricărui drog în afara canabis-ului,
  6. consumul de inhalante,
  7. consumul de tranchilizante sau sedative fără prescripţie medicală,
  8. consumul de alcool cu pastile,
  9. consumul de alcool la ultima ocazie.

Deşi majoritatea (74%) elevilor din studiu au declarat că au consumat alcool în ultimele 12 luni, această proporţie este net sub medie.

Doar o pătrime (26%) dintre elevi au experimentat starea de ebrietate în ultimele 12 luni.

În plus, consumul de ţigări este mai scăzut decât media ESPAD chiar dacă unul dintre patru elevi au fumat în ultimele 30 de zile. Foarte puţin elevi din România au raportat consumul de cannabis (4%), orice alt drog diferit de cannabis (3%), inhalante (4%), tranchilizante sau sedative/fără prescripţie medicală (4%) şi alcool cu pastile (4%).


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: